Dacă tot vorbești într-una de Iubirea care stă la baza Universului, creația lui Dumnezeu, hai să te întreb ceva:
Ești dispus/ă să înțelegi că Iubirea lui Dumnezeu e iarba care „se lasă”ruptă și rumegată de o vacă?
Ești dispus/ă să accepți că Iubirea ce stă la baza Universului este antilopa care „se lasă” mâncată de leu sau de leoaică?
Ești dispus/ă să conștientizezi că acel pom care ți-a oferit roade ani de zile a putrezit la un moment dat pentru a oferi hrană altor pomi, care vor oferi alte roade?
Ești dispus/ă să înțelegi că fiecare dintre noi ne naștem, trăim și murim în Iubire pentru ceva anume, indiferent ce formă capătă acea Iubire?
Și ești dispusă să accepți că ceea ce numești Iubire e doar o etichetă creată de noi, oamenii, și care nu cuprinde nici pe departe esența care stă la baza Universului, motivul pentru care a fost creat totul?
Dacă reușești să înțelegi / accepți / conștientizezi acestea și multe altele, atunci înseamnă că trăiești în Iubire și ești Iubire. Pentru că înțelegi modul în care Viața „se mișcă” din formă în formă.
Altfel, doar vorbești despre Iubire, dar nu ești Iubire. Ca și mine, de altfel, care nici acum, după 50 de ani de Viață pe acest pământ, nu-mi e clar, încă, ce înseamnă Iubire.
Mulțumesc!
[maxbutton id=”1″ ]
https://romeocretu.ro/proiecte/
https://www.daruiestepentrueducatie.ro/