Noaptea întunecată a sufletului

Dacă la un moment dat, din neant

  • te cuprinde o tristețe foarte puternică și
  • ai o stare în care ai tot ce-ți trebuie în Viață, dar simți că-ți lipsește ceva și
  • simți cumva în acel moment că toate reperele tale nu mai există, că te uiți la tine și te întrebi cine ești și
  • te uiți la această lume și te întrebi dacă are vreun rost, vreun sens

și dacă această stare este însoțită și de o anumită furie interioară, de un fel de iritare sau nemulțumire față de ceva pe care nu poți „pune mâna” concret, înseamnă că este posibil să fii în ceea ce Maeștrii numesc noaptea întunecată a sufletului.

Noaptea întunecată a sufletului e o perioadă în care e ca și cum ai atinge „talpa iadului”, o perioadă în care parcă toate lucrurile din spectrul grosier al energiei universului s-au adunat la tine, o perioadă în care pur și simplu nu știi cine ești și ce să faci sau nu mai știi cine ești și ce să faci. Tot ceea ce credeai că știi despre tine și despre lume nu mai are niciun sens, nicio semnificație. Te uiți în gol și nu pricepi nimic. Mintea nu mai poate eticheta nimic.

Ce este de știut despre această perioadă?

Va trece, așa cum toate trec în această lume. Nimeni nu știe când, dar va trece. Chiar dacă este o perioadă foarte provocatoare – în special pentru minte -, este o perioadă de reconfigurare, este o perioadă în care mintea noastră își derulează propriile procese interne prin care să reconfigureze anumite aspecte din Viața noastră. Este o perioadă de renaștere, este o perioadă în care se creează în interiorul nostru o nouă identitate, o nouă idee despre lume, avem noi conștientizări și noi înțelegeri care ne duc la noi acțiuni.

Ce este de făcut în această perioadă?

În primul rând să observăm ceea ce trăim. Pur și simplu să intrăm în rolul de Observator și să observăm fără să judecăm, să trăim această stare, s-o observăm fără să o judecăm. Știu că nu este ușor de făcut, dar nu este nici imposibil. Starea de observare permite minții să-și deruleze propriile procese interioare, nemaifiind influențată de etichetele pe care avem tendința să le punem zi de zi. A observa înseamnă a cunoaște dincolo de ceea ce credem că știm.

Al doilea lucru pe care îl putem face este să mâncăm cât mai puțin cu putință. Este firesc, natural, în astfel de momente să nu simțim nevoia de hrană pe parcursul zilei. Dacă se poate, e recomandat să consumăm cât mai multe fructe și legume, însoțite și de o hidratare corespunzătoare, pentru că mai puțină mâncare ajută corpul să gestioneze mult mai eficient emoțiile și trăirile pe care le avem, să le disipe, să le curețe și să le vindece. Consumul de carne sau alcool în aceste momente conectează corpul cu energie grosieră în condițiile în care el este deja conectat la energii grosiere prin intermediul emoțiilor și stărilor pe care le trăim. Cumva corpul nostru este deja copleșit, nu are rost să-l chinuim și mai mult.

Al treilea lucru pe care îl putem face este multă mișcare. Nu neapărat alergat sau mers la sală, ci multă, multă, multă mișcare, să punem corpul în mișcare astfel încât să disipe toate energiile care s-au adunat de-a lungul timpului prin interacțiunea cu ceilalți și prin ceea ce avem de făcut în această lume. Mișcarea este o mișcare foarte bună de a ajuta corpul să gestioneze eficient ceea ce trăiește în aceste momente.

Al patrulea lucru pe care îl putem face – în măsura în care este posibil – este partea de rugăciune sau meditație. Din perspectiva mea, rugăciunea și meditația sunt forme de a structura dialogul interior, astfel încât să nu mai lăsăm mintea să creeze propriile gânduri, ci noi să îi dăm ceva de lucru, de „ronțăit” sau pur și simplu, ca în meditație, să intrăm într-o liniște care ne însoțește o anumită perioadă de timp. Evităm să ne panicăm de faptul că nu „simțim” rugăciunile pe care le facem. Important este să reducem cât mai mult posibil dialogul interior creat de mintea noastră, chiar dacă rugăciunea este „mecanică”.

Iar al cincilea lucru pe care îl putem face este să petrecem în această perioadă de noapte întunecată a sufletului cât mai mult timp cu noi, în solitudine, eventual putem să le spunem și celorlalți că trecem prin această perioadă astfel încât, pe cât posibil, să ne lase în pace pentru că nu e nimic de discutat sau de înțeles sau de clarificat la nivel rațional în aceste momente, ci este important să trăim această stare, s-o lăsăm să se curețe, să se disipe, să se vindece anumite lucruri în interiorul nostru astfel încât să renaștem, să trecem la un alt nivel de conștiență și să facem lucrurile mult mai frumoase în această Viață pe care o trăim. 

Noaptea întunecată a sufletului aduce în felul ei Lumina de care avem nevoie pentru a trăi Viața cât mai conștienți cu putință de noi înșine și de lumea în care trăim.