Săptămâna trecută am scris un articol despre ce m-a învățat Victimizarea. Dacă nu l-ai citit, dar vrei să-l citești, poți să-l citești aici
Săptămâna aceasta te invit să citești un articol despre ce m-au învățat lucrurile care nu mi-a plăcut să le fac, dar le-am făcut. Pe unele, că pe altele nu le-am făcut! 😊 Iar dacă îți plac articolele scrise de mine și vrei să fii sigur/ă că le primești, abonează-te la newsletter-ul „O Idee de la Romeo” și le vei primi negreșit!
[maxbutton id=”1″ url=”https://romeocretu.ro/formular-newsletter” ]
Recunosc faptul că ideea acestui articol mi-a venit în timpul unei sesiuni de coaching în care discutam cu clientul despre lucrurile care nu ne plac în Viață, dar e important să le facem. Și mi-am adus aminte instant, în timpul sesiunii de coaching, de rândurile lungi de porumb, de 1.200 de metri fiecare, de la mine de la țară. Mergeam în perioada studenției cu părinții, cu sora mea și cu mătușile și unchii să le prășim (adică să dăm cu sapa), de două ori, primăvara și vara, și să culegem porumbul (o singură dată 😊) toamna. La cules mai era cum mai era, dar la prășit, mai ales vara, era ca în Moromeții. Făceam tot felul de artificii prin care să ni se pară mai ușor prășitul (nu era mai ușor, dar ne dădea iluzia că e mai ușor):
- puneam bidonul cu apă la mijlocul rândurilor, adică la 600 de metri de oricare din cele două capete ale rândurilor, și trăgeam tare să ajungem la el să bem apă și să facem o pauză. Evident că apa era foarte caldă, pentru că era în bidon de plastic și nu era umbră pe acolo. Dar aveam apă să bem și puteam face o pauză, ceea ce pentru noi era o binecuvântare;
- porționam rândurile, adică prășeam un rând cam 2 – 300 de metri, ne întorceam pe alt rând și prășeam tot cam atât și tot așa până terminam rândurile. În felul acesta, rândurile nu mai aveau, în mintea noastră, 1.200 de metri, ci 2 – 300 de metri și
- poate cea mai „impresionantă” metodă era cea în care ne adunam toți cei prezenți pe rândurile unuia (erau rândurile noastre și ale altor două mătuși, în același lan), mergeam în același ritm pe ele, le prășeam și apoi ne mutam pe rândurile celorlalți. Metoda era foarte bună pentru că mai stăteam de vorbă în timp ce dădeam cu sapa în pământul uscat și, în unii ani, plini de bolovani. Și eram și motivați să terminăm holda mătușilor pentru că și ele ne ajutaseră pe noi.
Iar cireașa de pe tort sau porumbul din vârful grămezii era faptul că făceam uneori combinații între aceste metode care, repet, ne creau iluzia că e mai ușor, chiar dacă nu era.
(Acum, în timp ce scriu aceste rânduri, cuget dacă nu cumva aceste metode m-au ajutat mult în instalarea obiceiurilor, în porționarea lor în bucăți mici, care pot fi instalate și practicate, în împărțirea lor pe etape de instalat și în însoțirea în grupuri de WhatsApp pentru monitorizarea și raportarea instalării și practicării obiceiurilor. E posibil ca acele metode – și altele – să se fi decantat în minte de-a lungul timpului și să fi contribuit și ele la redactarea cărții „Obiective și Obiceiuri”. Interesant! Cartea o găsești aici, alături de alte cărți pe care le-am scris de-a lungul timpului).
Treaba e că nu mi-a plăcut în mod deosebit să merg la prășit sau cules de porumb, dar am făcut aceste lucruri pentru că așa erau vremurile și mi se părea lipsit de bun simț să nu merg, în condițiile în care ceilalți membri ai familiei mergeau. Nu o să scriu în acest articol despre ce m-a învățat prășitul și culesul porumbului (deși ar ieși un articol pe cinste), ci o să scriu despre ceea ce am spus la început: ce m-au învățat lucrurile care nu mi-a plăcut să le fac, dar le-am făcut. Pe unele, că pe altele nu le-am făcut, așa cum am spus și la început! 😊
Iată ce m-au învățat:
Activitățile din Cadranul I, cele care îmi plac și îmi sunt de folos, sunt, poate, cele mai ușor de făcut. De ce? Pentru că îmi plac și îmi sunt de folos, adică știu că îmi aduc beneficii acum, pe termen scurt și pe termen lung. Sunt activitățile ideale, pentru că îmi plac și sunt ușor de făcut (știu că am mai spus de două ori acest lucru 😊), ceea ce generează motivație pentru a le realiza. Cu excepția momentelor în care îmi plac, îmi sunt de folos, dar nu am chef să le fac, ceea ce este o altă discuție.
Activitățile din Cadranul II, cele care îmi plac, dar nu îmi sunt de folos, sunt acele activități care mă ajută enorm de mult să pierd timpul. ☹ Sunt acele activități care îmi place să le fac, dar nu mă ajută cu (aproape) nimic acum, pe termen scurt sau lung, decât poate cu faptul că, la un moment dat, îmi dau seama cât de mult timp pierd cu ele* și încep să fiu mai atent/ă la cum pot să le dau la o parte din Viața mea sau măcar să le mai reduc din volum. Pentru că, dacă voi continua să fac acele activități care îmi plac, dar nu îmi sunt de folos, voi ajunge să-mi complic destul de mult Viața și să uit cam care este treaba mea pe aici, pe Pământ.
*Majoritatea telefoanelor din prezent au un sistem de raportare care îți arată cât timp ai petrecut utilizând diverse aplicații. Dacă vrei să-ți păstrezi viu spiritul sărbătorilor, te invit să nu consulți acest sistem de Crăciun și de Anul Nou, dacă nu vrei să începi să te învinovățești, autoflagelezi și alte asemenea emoții și stări care nu au nicio legătură cu Crăciunul și Anul Nou.
Activitățile din Cadranul III, cele care nu-mi plac și nici nu îmi sunt de folos, sunt cele care generează cele mai mari stări de frustrare și nemulțumire atunci când sunt făcute. Sunt acele activități care ar merita să aibă cel mai scăzut procent din toate activitățile pe care le desfășurăm de-a lungul vieții. O să mă întrebi, probabil, care ar fi exemple de activități care nu ne plac și nici nu ne sunt de folos. Îmi vin în minte discuțiile sterile sau momentele în care nu-mi place și nici nu-mi este de folos să fiu într-un loc sau într-o situație, dar sunt acolo pentru că… pentru că nici mie nu-mi e clar de ce pisici sunt acolo, când aș putea fi în altă parte. Uite un exemplu și mai sugestiv: anumite ședințe din cadrul companiei la care TREBUIE să particip. Nu-mi face plăcere, nici nu îmi este de folos, dar TREBUIE!
Și activitățile din ultimul cadran, Cadranul IV, cele care nu-mi plac, dar îmi sunt de folos, sunt activitățile care, din perspectiva mea, ne pot asigura accesul la un potențial extraordinar de evoluție, creștere și dezvoltare, dacă avem disponibilitate să ne ocupăm de ele. Aceste activități sunt cele care ne pot ajuta să învățăm lucruri noi, să conștientizăm ceva nou despre noi sau să înțelegem ceva despre lumea în care trăim. Sunt activitățile de care fug cei mai mulți oameni pentru că nu le plac, dar nu conștientizează potențialul existent în ele, pentru că nu sunt interesați să se dezvolte. Aceste activități sunt adevărate comori care așteaptă să fie descoperite și folosite, pentru binele nostru, al tuturor.
„Bun, am înțeles ideea cu cele patru cadrane! Și ce pot face cu activitățile din ele?”
Simplu!
Cuvântul important pentru activitățile din Cadranul I, cele care îmi plac și îmi sunt de folos, este MERITĂ. Aceste activități merită făcute, pentru că ne plac și ne sunt de folos acum, pe termen scurt și pe termen lung. Sunt acele activități care ne însuflețesc Viața și care ne aduc bucurie, satisfacție și împliniri. Nu e ceea ce ne dorim cu toții pentru viețile noastre?
Cuvântul important pentru activitățile din Cadranul II, cele care îmi plac, dar nu îmi sunt de folos, este LIMITEAZĂ. Limitează sau redu cât mai mult cu putință volumul acestor activități în Viața ta, dacă vrei ca Viața ta să fie cu sens, cu semnificație. Sunt multe studii care arată că a trăi fiecare zi desfășurând activități care ne plac, dar nu ne sunt de folos, generează un sentiment de inutilitate, de lipsă de rost, pe lângă faptul că ne „legumizăm”.
Cuvântul important pentru activitățile din Cadranul III, cele care nu-mi plac și nici nu îmi sunt de folos, este ELIMINĂ. Elimină cât mai mult posibil aceste activități din Viața ta, dacă nu vrei să trăiești în frustrare și nemulțumire în fiecare zi. Întreabă-te dacă chiar trebuie să fii prezent în diverse locuri, situații sau relații și, în funcție de răspunsurile tale, hotărăște ce faci mai departe.
Cuvântul important pentru activitățile din Cadranul IV, cele care nu-mi plac, dar îmi sunt de folos, este NECESAR. Chiar dacă nu ne plac (la început), ne sunt de folos, așa că, dacă vrem să creștem și să ne dezvoltăm, dacă vrem să ne creăm o Viață plină de semnificație și bucurie, e necesar să desfășurăm aceste activități în viețile noastre. Și, după un timp, aceste activități vor deveni activități de Cadran I, adică ne plac și ne sunt de folos. Sau, dacă nu ajungem să ne placă, măcar le ducem în zona neutră, în care nici nu ne plac, dar nici nu ne displac. Cum e spălatul pe dinți, de exemplu, care, pentru cei mai mulți dintre oameni (dintre cei care se spală pe dinți 😊), nici nu le place, dar nici nu le displace. O consideră o activitate necesară, de folos, pentru a avea dinți frumoși și sănătoși (sau, cel puțin, așa spun reclamele la paste de dinți).
„Magia” supremă care ne ajută enorm de mult în Viață este să ne creăm în mod conștient experiențe care nu ne plac (cel puțin la început), dar care ne sunt de folos. Pentru că aceste experiențe, create în mod conștient, ne scot din stările de autosuficiență sau plafonare și ne duc spre a explora teritorii noi, în care ne dezvoltăm și creștem. Știu, nu e ușor să facem această „magie”, dar e posibil. Mai mult, de la un moment dat încolo, în Viața noastră, ne dăm seama că aceste experiențe ne sunt necesare și începem, în ritmul nostru, să le creăm, singuri sau împreună cu persoane dornice de creștere și dezvoltare.
Acum… cu siguranță ești prezent în toate cele patru cadrane, așa cum sunt toți oamenii. Doar că în proporții diferite.
Dar… dacă vrei să „migrezi” din ce în ce mai mult spre cadranele I și IV, adică spre cadranele care îți generează o Viață plină de sens, de semnificație și de rost, te invit în 2022 în programul „Fii liderul tău!”, programul complet de dezvoltare personală care te ajută să-ți dai seama în ce cadrane îți desfășori majoritatea activităților și să decizi în ce cadrane vrei să-ți petreci de acum încolo Viața.
Iar dacă ți se pare atractivă „magia” de a-ți crea propriile tale experiențe de creștere și dezvoltare, experiențe care nu îți plac (cel puțin la început), dar care simți și știi că îți sunt de folos, atunci acest program este foarte posibil să fie pentru tine.
Te invit să afli mai multe detalii despre program aici. Și te poți înscrie tot aici. Începem luni, 10 ianuarie 2022. Prima lună este gratuită, tocmai pentru a putea să apreciezi ce poate aduce acest program în Viața ta. Eu știu că poate aduce lucruri bune pentru tine, așa cum a adus pentru participanții din cele două ediții desfășurate deja. Și, în același timp, e important ca tu să decizi ce poate aduce valoros pentru tine acest program în 2022.
Mulțumesc!